Clasa a VIII-a. Simfonia

Activitate: Genuri muzicale. SIMFONIA

Nivel: Clasa a VIII-a

Durata: 50 min

Autor: prof. Antoaneta Ioana Luchian

OBSERVĂ ȘI DESCOPERĂ. Audiție muzicală dirijată

A. 1. Audiază și intonează următorul fragment muzical:

SIMFONIA

[h5p id=”22″]

2. Observă:

  a.Câte măsuri are fragmentul muzical de mai sus?

  b.Ce elemente ritmice sunt folosite în fragmentul intonat.

3. Ascultă partea I a Simfoniei a V-a op. 67 în do minor de Ludwig van Beethoven. Notează pe caietul de muzică următoarele aspecte:

  a. Care este rolul fragmentului de mai sus în desfășurarea părții I?

  b. În ce nuanță se desfășoară această secțiune a simfoniei?

  c. Care ar putea fi indicația de tempo potrivită pentru această parte?

  d. Cu ce imagine vizuală poți asocia fragmentul studiat în desfășurarea părții audiate

B. 1. Identifică sonor următorul fragment muzical audiind partea a II-a a Simfoniei a V-a de Beethoven.

  1. Notează în caiet următoarele observații: în ce nuanță și în ce tempo este scrisă această secțiune? Care este caracterul acestei părți?
  2. Ce instrument muzical are repartizat un moment solo pe durata acestei părți?
  3. Compară primele două secțiuni ale simfoniei. Notează în caiet observațiile tale.

C. 1. Audiază și intonează următorul fragment muzical:

simfonia

[h5p id=”23″]

  1. Observă: în ce tonalitatea este scrisă secțiunea (compară armura celor trei fragmente muzicale)?

3. Ascultă partea a IV a a Simfoniei a V-a op. 67 în do minor de Ludwig van Beethoven. Notează pe caietul de muzică următoarele aspecte:

  a. Care este nuanța dominată?

  b. Ce indicație de tempo ar fi potrivită pentru această ultimă parte a simfoniei bethoveniene?

APLICĂ

Completează pe caietul de muzică tabelul următor, sintetizând observațiile tale în urma audierii părții I, a II-a și a IV-a din Simfonia a V-a op 67 în Do minor de Ludwig van Beethoven

ȘTIAI CĂ?

Simfonia a V-a op. 67 în Do minor de Ludwig van Beethoven, supranumită și simfonia Destinului este una dintre cele mai cunoscute creații muzicale culte fiind nelipsită din programele anuale ale tuturor instituțiilor culturale ale lumii.

 

simfonia

Lucrarea a fost scrisă între anii 1804 și 1808, perioadă în care existența lui Beethoven era tulburată de un diagnostic înfiorător pentru orice compozitor: surzenie progresivă. Simfonia surprinde sonor zbuciumul interior al autorului ei.

Partea I descrie sonor lupta dintre destinul crunt și speranța că omul poate depăși orice obstacol prin intermediul a două teme principale expuse în tratarea melodică a formei de sonată. Tema principala numită și tema destinului contrastează prin dramatism cu cea de-a doua temă a secțiunii supranumită și tema speranței

Premiera lucrării a avut loc pe 22 decembrie 1808 la teatrul din Viena sub bagheta dirijorală a compozitorului.

SIMFONIA

REȚINE!

Simfonia este un gen muzical orchestral alcătuit din 4 părți.

ȘTIAI CĂ?

La începutul secolului al XVI-lea compozitorii foloseau termenul de simfonie pentru mai multe tipuri de lucrări muzicale instrumentale sau vocal-instrumentale.

Spre jumătatea secolului al VII-lea, simfonia definea o lucrarea muzicală pentru orchestră alcătuită din trei părți pe tiparul repede-lent-repede.

Forma definitivă a genului (patru părți prin adăugarea unei mișcări cu caracter dansant între partea lentă și rapidă) este stabilită de reprezentanții Școlii de la Mannheim și reprezentanți ai preclasicismului muzical: Johann Stamitz C.P.E.Bach, J.C.Bach etc.

Haydn, Mozart și Beethoven cristalizează forma și structura clasică a simfoniei:

  • partea I – formă de sonată,
  • partea a II-a – formă binară/ternară, temă cu variațiuni sau sonată fără dezvoltare,
  • partea a III-a – menuet-trio-menuet,
  • partea a IV-a – formă de sonată, formă de rondo sau rondo-sonată.

Beethoven este cel care denumește partea a III-a din menuet în scherzo.

În perioada Romantismului genul evoluează fie primind suport literar și transformându-se în simfonii programatice (Simfonia fantastică de Hector Berlioz, Simfonia a V-a de P.I.Ceaikovski), fie reluând la nivelul tuturor părților, fragmente tematice și transformându-le în genuri ciclice (Simfonia în re minor de Cesar Frank, Simfonia a IX -a “Din lumea Nouă” de Antonin Dvorak).

EXERSEAZĂ

  1. Intonează cele două fragmente tematice din partea a III-a a Simfoniei nr. 40 în sol minor KV 550 de W.A.Mozart.

[h5p id=”25″]

[h5p id=”26″]

2. Audiază partea a III-a a simfoniei. Reține faptul că fragmentul are o structură de tip Menuet – Trio- Menuet și răspunde pe caietul de muzică la următoarele întrebări:

a. În secțiunea mediană Trio, Mozart oferă momente solistice succesive pentru 3 tipuri de instrumente de suflat din lemn. Care sunt acestea? În ce ordine apar în desfășurarea sonoră a Trio-ului.

b. Ce instrumente de suflat din alamă preiau tema principală a trio-ului?

c. Numește două modalități prin care Mozart realizează contrastul dintre Menuet și Trio.

AUDIAZĂ! Fii creativ!

Simfonia fantastică de Hector Berlioz este alcătuită din cinci părți: Visuri și pasiuni, Un bal, Scenă câmpenească, Marș spre supliciu, Visul unei nopți de Sabat. Lucrarea redă sonor povestea tragică a unui tânăr compozitor îndrăgostit de o frumoasă fată. Hector Berlioz a construit această lucrarea pe baza unui program literar. Fiecare secțiune are atașată o mică descrie a acțiunii dramatice.

Citește programul literar al simfoniei. Audiază lucrarea integral.

Transformă la alegere, o partea a simfoniei într-o bandă desenată sau scenariu de film care să surprindă vizual desfășurarea acțiunii așa cum este surprinsă auditiv în Simfonia fantastică de Hector Berlioz.

                                                                               @ Antoaneta-Ioana Luchian

Toate materiale publicate pe acest site sunt protejate de legea dreptului de autor. Este interzisă reproducerea sau publicarea sub orice formă a conținutului acestui site sau a oricărei părți a acestuia, de către orice persoană fizică sau juridică, fără acordul scris al autorului, cu sau fără specificarea sursei. Este permisă distribuirea conținutului acestui site sau a oricărei părți a acestuia, doar în scop educațional și cu specificarea sursei.

Derulează în sus