Activitate: OPERA – originea și evoluția genului. Secolul al XX-lea.
Nivel: Clasa a VII-a
Durata: 2 x 50 min
Autor: prof. Antoaneta Ioana Luchian
REACTUALIZARE
Genurile muzical-dramatice sunt creații muzicale complexe, ce îmbină muzica cu textul literar, arta dramatică cu elemente coregrafice. Genurile muzical-dramatice sunt: OPERA, BALETUL, OPERETA ȘI MUSICALUL.
Genul operă a apărut în perioada Renașterii muzicale, în Italia, la Florența, ca rezultat al preocupărilor membrilor Cameratei Florentine de a reînvia și transpune în artă, principiile estetice ale Antichității.
În perioada Clasicismului muzical, compozitori precum Gluck, Mozart sau Beethoven aduc contribuții importante la dezvoltarea genului prin promovarea unui nou tip de dramaturgie ce implică o viziunea și o contribuție unitară a întregului ansamblu: libret, elemente muzicale și coregrafice.
În Romantism, opera se definitivează ca structură în: acte, scene și tablouri; respectiv, arii, recitative, cavatine, duete, ansambluri solistice, coruri, interludii orchestrale. Excepție face creația wagneriană și impresionistă.
În opera italiană subiectul operei poate promova principiile verismului (preferința pentru subiecte inspirate din viața cotidiană).
Opera franceză promovează atât creații apropiate ca stil de stilul italian, cât și un nou tip de spectacol, numit grand opera, spectacol grandios cu subiect istoric sau mitologic în 4-5 acte, cu un decor și costume elaborate, figurație numeroasă și momente de balet fastuoase.
Opera germană, prin intermediul creației wagneriene, aduce un nou tip de organizare muzicală, nesegmentată, dictată de necesitatea unei acțiunea dramatică.
Abordările inovatoare ale creatorilor din spațiul est-european (Cehia și Rusia) aduc în prim plan sonorități și subiecte inspirate din folclor.
OBSERVĂ ȘI DESCOPERĂ
Secolul XX aduce în atenția publicului spectator posibilitatea coexistenței paralele a mai multor orientări estetice: Verism, Impresionism, Expresionism, Aleatorism, Serialism, Noile culturi naționale etc.
Opera ocupă un loc important atât în creația compozitorilor secolului XX, cât și în viața publicului larg. Genul opera cunoaște o perioadă de maximă popularizare în rândul publicului datorită inovărilor din domeniul înregistrării sunetului. La începutul secolului al XX-lea, după 300 de ani de acces la creația operă doar în sala de concert, gramofonul aduce marile creații ale trecutului în fiecare casă și transformă interpreții de operă în adevărate superstaruri.
Urmărește materialul video de mai jos și descoperă principalele caracteristici ale operei moderne. Notează pe caietul de muzică numele compozitorilor de operă și 1-2 creații de gen pentru fiecare dintre aceștia.
OPERA în secolul al XX-lea
REȚINE
Opera secolului al XX-lea (opera modernă) surprinde complexitatea vieții moderne: natura sa fragmentată, graba spre schimbare, noile sonorități ale peisajelor urbane.
Tematica predilectă a operei secolului al XX-lea, indiferent de subiectul abordat, gravitează în jurul ritmului alarmant al vieții cotidiene sau a izolării tulburătoare a omului, prins în vârtejul vieții moderne.
Principalele tendințe și direcții ale operei moderne sunt:
- continuarea și dezvoltarea cuceririlor Romantismului (Verismul, modelul wagnerian);
- integrarea și adaptarea discursului sonor la noile estetici ale artei moderne (Serialism, Expresionism, Suprarealism, Aleatorism);
- apariția operei americane ce sintetizează principalele cuceriri ale creatorilor europeni, îmbogățite cu inserții ale noilor sonorități precum: jazz, minimalism, muzică indiană etc.;
- ”global opera” ce aduce în atenția publicului o nouă generație de creatori și lucrări realizate după 1990, rodul unor experimente sonore împletite cu elemente de cultură mainstream.
OBSERVĂ ȘI DESCOPERĂ:
Vizionează fragmentele muzicale de mai jos. Notează pe caietul de muzică observațiile tale legate de modalitatea de abordarea a subiectului și de transpunere a acțiunii dramatice în plan muzical.
Intrebări ajutătoare: Despre ce este vorba în fragmentul vizionat? Care este tematica operei? Subiectul operei este istoric, religios, inspirat din viața reală? Care sunt trăsăturile principale ale personajelor? Cum este transpusă din punct de vedere muzical, acțiunea dramatică a fragmentului urmărit? Ce elemente sunt folosite (voce, coregrafie, costume). Care este relația dintre voce și orchestră? Cine are rolul principal și de ce? Ce rol are scenografia în transmiterea mesajului dramatic?
Continuarea și dezvoltarea tradiției romantice
1. STUDIU DE CAZ: SALOME de Richard Strauss.
Dramă într-un act, considerată a fi prima operă modernă. Salome este o poveste a obsesiei (a lui Iron pentru Salome, a lui Salome pentru Ioan Botezătorul și a lui Ioan pentru Dumnezeu), privită din perspectiva personajului feminin și totodată, o interpretarea posibilă a misterului atracției fizice, mai puternice decât moartea.
Mijlocul principal de expresie al lucrării este melodia ce forțează limitele tonalității fără a păși în sfera atonalului. Orchestra amplificată (120-150 membri) este un personaj distinct al discursului sonor ce completează tabloul trăirilor dramei biblice.
- Vizionează fragmentul Dansul celor șapte văluri din opera Salome de R. Strauss. În acest fragment Salome, îndrăgostită nebunește de Ioan Botezătorul și refuzată brutal de acesta, se răzbună, convingându-și tatăl vitreg, regele Irod, să îi dăruiască capul lui Ioan Botezătorul.
- Răspune pe caietul de muzică la următoarele întrebări: Ce rol are orchestra în acest fragment? Care sunt elementele muzicale care se evidențiază?
THE RAKE’s PROGRESS de Igor Stravinski
Opera în trei acte a avut premiera pe 11 septembrie 1951 la teatrul La Fenice din Veneția. Subiectul lucrării prezintă povestea decăderii lui Tom Vaurein, un tânăr ce își risipește nechibzuit averea proaspăt moștenită. Partitura lucrării are numeroase aluzii la teatrul și muzica clasică (realizând astfel, o legătura sonoră cu perioada în care se desfășoară acțiunea, sec. al XVIII-lea).
JENUFA de Leoš Janáček
Opera în trei acte a avut premiera pe 21 ianuarie 1904 la teatrul din Brno, Cehia. Subiectul lucrării prezintă relația dintre Jenufa și mama ei vitregă, a viețiilor acestor două femei, marcate de violența masculină. Pentru a evoca atmosfera rurală în care este plasată acțiunea operei, compozitorul integrează în materialul muzical al lucrării cântece și dansuri populare cehe.
ȘTIAI CĂ?
1. Succesul premierei operei Salome (9 decembrie 1905, Dresda) a fost unul fulminat, spectatorii aplaudând și chemând la rampă interpreții de 38 de ori.
2. Prima interpretă a rolului Salome, Marie Wittich a refuzat să execute dansul asociat fragmentului Dansul celor șapte văluri spunând Nu o voi face! Sunt o femeie decentă!. Salvarea a venit din partea unei balerine. În practica actuală, nu este așadar neobișnuit ca protagonistele rolului principal feminin din opera Salome de R. Strauss să cedeze locul unei balerine pentru a interpreta mai convingător acest fragment.
3. Opera JENUFA are la bază un libret conceput de scriitoarea Gabriela Preissova, oferind o perspectivă feminină asupra vieții femeilor din Cehia rurală a sfârșitului de secol XIX.
4. Finalului operei Jenufa este unul deosebit de violent și tulburător: mama vitregă omoară pruncul abia născut al Jenufei crezând astfel că își va ”salva” fiica din relația abuzivă cu tatăl copilului. Acesta a fost motivul pentru care Teatrul Național din Praga a refuzat să includă în repertoriul lui această operă până în anul 1914.
Noi estetici (Serialism, Expresionism, Aleatorism, Suprarealism etc.)
2. STUDIU DE CAZ: WOZZECK de Alban Berg.
Operă în trei acte, considerată a fi prima operă expresionistă. Wozzeck este povestea iubirii dintre soldatul Wozzeck și Marie. Aflând de la colegii de unitate de relația dintre Marie și comandantul său, Wozzeck o ucide pe iubita sa, într-un acces de gelozie.
Alban Berg imaginează pentru cele 15 scene ale operei câte un model instrumental inspirat din forme muzicale instrumentale consacrate de literatura muzicală universală precum: cântecul de leagăn, marșul, rapsodia, fuga, sonată, passacaglie etc.
- Vizionează scena 5 din actul III (momentul final) al operei Wozzeck de A. Berg. În acest fragment copilul lui Wozzeck și al Mariei se joacă. Ceilalți copii îi spun că mama lui a murit, dar el, fără a înțelege, își continuă jocul.
- Pe caietul de muzică, notează-ți impresiile personale legate de vizionarea acestui fragment. Ce mesaj crezi tu că vrea autorul să transmită publicului?
OEDIP de George Enescu
Tragedie lirică în patru acte ce avut premiera la Paris pe 13 martie 1936. Acțiunea se plasează în Greacia antică și prezintă povestea lui Oedip. Libretul a fost scris de Edmond Fleg și are la bază tragediile lui Soflocle: Oedip rege și Oedip la Colona (libretul integral aici). Deosebit de consistent, discrusul sonor apelează la elemente de limbaj asociate cu estetica Impresionismului, Expresionismului sau Neo-clasicismului.
DIALOGUL CARMELITELOR de Francis Poulenc
Operă în trei acte ce a a avut premiera pe 26 ianuarie 1957, la teatrul Scalla din Milano. Subiectul lucrării prezintă povestea unor călugărițe prinse în tumultul mișcărilor sociale din timpul Revoluției franceze din 1789. Compozitorul crează adevărate portrete sonore pentru eroinele sale, subliniind, în special prin intermediul orchestrației, strările emoționale ale protagonistelor operei.
3. STUDIU DE CAZ: SFÂNTUL FRANCISC DIN ASSISI de Olivier Messiaen.
Operă în trei acte și opt tablouri. Opera Sfântul Francisc din Assisi transpune în plan sonor povestea vieții Sf. Francisc și a drumului său către descoperirea lui Dumnezeu.
Punerea în scenă a lucrării necesită un cumul de resurse materiale și umane deosebite: de la cei 150 de coriști, la necesitatea susținerii rolului principal pe durata celor 4 ore ale operei.
- Vizionează fragmentul Une lueur rouge et violette enflamme toute la scène din actul III, tabloul 7 al operei Sfântul Francisc din Assisi de O. Messiaen. În acest fragment sfântul Francisc se roagă lui Dumnezeu. Dumnezeu îi va acorda Sf. Francisc cele cinci stigmate ale lui Christ, simbolul al iubirii perfecte ale aproapelului său.
- Pe caietul de muzică notează-ți impresiile personale legate de vizionarea acestui fragment.
VISUL UNEI NOPȚI DE VARĂ de Benjamin Britten
Operă în trei acte ce a a avut premiera pe 11 iunie 1960 la Jubilee Hall din Aldeburgh. Subiectul lucrării este inspirat din comedia shakesperiană cu același nume. Compozitorul folosește resursele orchestrale pentru a creiona personajele operei: zânele sunt însoțite de sonoritățile celestei, glockenspiel-ului sau hapsicordului, îndrăgostiții sunt organizați într-un cvartet vocal etc.
UN RE IN ASCOLTO de Luciano Berio
Acțiune muzicală în două părți ce avut premiera la Salzburg pe 7 august 1984. Subiectul operei are la bază piesa de teatrul Furtuna de William Shakerspeare și răspunde preocupării compozitorului vis-a vis de problema ascultării ca formă de ascultare activă a celui cu care te aflii în dialog.
ȘTIAI CĂ?
1. Opera Wozzeck a fost compusă în opt ani. Pregătirile pentru premiera din 1925 au inclus 135 de repetiții dintre care 34 doar cu orchestra. Lucrarea avut un succes răsunător la public până în 1933 când a fost interzistă de gurvernul german.
2. În actul II al operei Sfântul Francisc din Assisi, personajul principal ascultă cântecul păsaărilor. Pentru a pregăti acest tablou, Messiaen a transcris cu ajutorul notației muzicale cântecul mai multor varietăți de păsări. Rezultatul muncii lui de cercetare este înregistrat în lucrările Oiseaux exotiques pentru pian și orchestră sau Catalogue d’oiseaux pentru pian solo.
3. Pentru a ajunge la varianta finala a singurei sale opere Oedip, compozitorul George Enescu a lucrat peste 10 ani. Iată ce spunea Enescu despre creația sa:
,,Nu am dreptul să mă pronunț dacă Oedipe este sau nu cea mai desăvârșită dintre lucrările mele. Dar pot spune cu certitudine că îmi este cea mai dragă dintre toate. Mai întâi pentru că m-a costat luni de muncă, ani de chin. Pe urmă, am pus aici toată ființa mea, până la a mă identifica, în unele momente, cu eroul meu. Dacă aș spune în ce stare de exaltare mă aflam când meditam la Oedipe, apoi când scriam notă cu notă această operă voluminoasă, nimeni nu m-ar crede!”
Opera americană
4. STUDIU DE CAZ: EINSTEIN ON THE BEACH de Philip Glass.
Operă în patru acte și cinci knee plays (jocuri de genunchi). Einstein on the Beach este o operă non-narativă alcătuită din mai multe blocuri dramatice constituite din fragmente vizuale, muzicale sau verbale tratate în manieră repetitiv-minimalistă. Opera explorează nenumărate idei: teoria einsteiană a relativității reprezentată de un tren în mișcare, activitatea zilnică a unei curți judecătorești ca expresie a prejudecății și judecății mulțimii etc. Einstein costumat în violonist, prezidează discret întreaga desfășurare sonoră a lucrării.
- Vizionează fragmentul următor din actul I al operei Einstein on the Beach de P. Glass. Acțiunea se petrece într-o sala de tribunal judecătoresc. Versurile vorbesc despre domnul Bojangles.
- Pe caietul de muzică notează-ți impresiile personale legate de vizionarea acestui fragment. Care sunt elementele muzicale care ies în evidență? Cum este folosită vocea umană?
CANDIDE de Leonard Bernstein
Operă comică în două acte ce avut premiera la New York, pe 1 decembrie 1956. Subiectul operei tratează în manieră comică cunoscutul roman cu același titlul, scris în secolul al VIII-lea de scriitorul francez Voltaire.
NIXON ÎN CHINA de John Adams
Operă în trei acte ce a a avut premiera pe 22 octombrie 1987 la Huston Grand Opera din Texas. Subiectul lucrării descrie vizita președintelui american Richard Nixon în China și întâlnirea acestuia cu dictatorul chinez Mao Tse-tung. Partitura afișează o varietate de stiluri muzicale, de la minimalismul lui Philip Glass la creația lui Wagner sau Strauss.
ȘTIAI CĂ?
Mr. Bojangles este o melodie scrisă și înregistrată inițial de artistul american de muzică country Jerry Jeff Walker pentru albumul său din 1968 cu același titlu. Walker a fost inspirat să scrie melodia după o întâlnire cu un interpret de stradă într-o închisoare din New Orleans. Domnul Bojangles este de fapt un pseudonim menit a ascunde adevărata identitate a colegului de celulă față de poliție. Cântecul a fost preluat și inclus în repertoriul personal al artistului Sammy Davis Jr. Cântecul apare într-un episod al cunoscutului serial The Simpsons din 2004, sau în episodul final al serialului Fosse/Verdon din 2019.
În 1976 unul dintre presonajele operei Einstein on the Beach de Philip Glass poartă numele de Mr. Bojangles.
”Global opera”
5. STUDIU DE CAZ: FURTUNA de Thomas Adès.
Operă în trei acte. Premiera: 10 februarie 2004, Royal Opera House, Londra. Furtuna este insipirată din celebra piesă de teatru shakesperiană cu același nume. Partitura aduce în atenția spectatorului sonorități aflate la extremele spectrului muzical, de la disonanțele actului I, la sublimul liric al duetului de dragoste dintre Miranda și Ferdinand.
- Vizionează fragmentul My lover smiling din actul II al operei Furtuna de Th. Adès. Personajele sunt: Miranda, Ferdinand și Prospero.
- Pe caietul de muzică notează-ți impresiile personale legate de vizionarea acestui fragment. Care este teme principală a fragmentului?
MARCO POLO de Tan Dun
O ”operă într-o operă” Marco Polo de Tan Dun este o lucrare ce propune spectatorului o călătorie cu trei dimensiuni: spirituală, fizică și muzicală. Marco Polo este întruchipat de două personaje: Marco, eroul activ, exploratorul și Polo, vocea contemplativă a memoriei. Libretul este scris în limba engleză dar include și fragmente interpretate în limba chineză sau alte limbi.
O SCRISOARE PIERDUTĂ de Dan Dediu
Operă în două acte ce a avut premiera la Opera Națională București în anul 2012. O scrisoare pierdută de Dan Dediu este o transpunere în genul teatrului liric a celebrei piese omonime de I.L. Caragiale.
ANNA NICOLE de Mark-Anthony Turnage
Operă în două acte și 16 scene. Premiera a avut loc pe 17 februarie 2011, la Royal Opera House în Londra. Anna Nicole de Mark-Anthony Turnage aduce în ateția publicului spectator un subiect desprins parcă din tabloidele zilei: viața și moartea starletei Anna Nicole Smith. Compozitorul britanic apelează la elemente de jazz, pop sau dance pentru a reda cât mai fidel acțiunea dramatică a lucrării.
MACBETH UNDERWORLD de Pascal Dusapin
Opera în 3 acte a avut premiera martie 2020 la Rouen, Franța. Inspirată din piesele de teatru ale lui Shakespeare, Macbeth Underworld de Pascal Dusapin aduce în atenția publicului o nouă interpretare a binecunoscutei tragedii: personajele sunt prinse în vîrtejul propriilor crime și a setei de putere fiind marcate de disperare, violență, haos, frânte parcă de povara propriilor atrocități.
@ Antoaneta-Ioana Luchian
Toate materiale publicate pe acest site sunt protejate de legea dreptului de autor. Este interzisă reproducerea sau publicarea sub orice formă a conținutului acestui site sau a oricărei părți a acestuia, de către orice persoană fizică sau juridică, fără acordul scris al autorului, cu sau fără specificarea sursei. Este permisă distribuirea conținutului acestui site sau a oricărei părți a acestuia, doar în scop educațional și cu specificarea sursei.