Activitate: Tribut Maria Tănase 
Nivel: Clasele III-IV (extindere)
Durata: 30 min
Autor: prof. Ana-Maria Rusu
OBSERVĂ:
Folclorul românesc reprezintă totalitatea creațiilor artistice specifice culturii spirituale populare românești. Termenul se referă la producțiile etniilor vorbitoare de limba română în toate dialectele ei.
Folclorul pe teritoriul României a fost împărțit în numeroase locuri folclorice, în funcție de regiuni, văi ale râurilor mai importante, județe sau subregiuni ale unui județ. Principalele zone folclorice românești sunt următoarele: Crișana, Banat, Țara Moților, Țara Oașului, Dobrogea, Moldova, Bucovina, Oltenia, Argeș, ținutul Mehedinți, zona Harghitei, care sunt în continuare subdivizate în zone mai mici, delimitate de un grad mai mare de particularitate în privința producțiilor folclorice
DESCOPERĂ:
Folclorul muzical românesc a fost transmis prin viu grai timp de sute de ani. Creațiile s-au pierdut în marea lor majoritate nemaifiind practicate de către poporul nostru așa cum erau odinioară datorită apariției tehnologiei dar și datorită formării noilor genuri muzicale de divertisment.
Odată cu migrația populației către zonele urbane s-a cristalizat FOLCLORUL ORĂȘENESC. Influența tehnologiei a condus la cristalizarea unui nou curent muzical ce împletește muzica de inspirație folclorică și ritmurile specific muzicii pop. Acest gen este numit de noi astăzi ETNO.
APLICĂ:
Ascultă colajul muzical închinat artistei Maria Tănase. Încearcă alături de colegii tăi să-l intonezi folosind acompaniamentul instrumental de mai jos.
REȚINE:
- Lucrarea FOAIE VERDE LĂMÂIȚĂ este un cântec de stil nou din Muntenia. Este bine cunoscut din prelucrarea pentru solist și cor a lui Dumitru Georgescu Kiriac, compozitor și folclorist roman cu titlul «Foaie verde lămâiță». Maria Tănase îl cânta într-o mișcare foarte vie imprimându-i o dinamică particulară, la care contribuie și acompaniamentul de sârbă.
Lucrarea original poate fi ascultată aici:
- HĂULITA DE LA GORJ – este o lucrare folclorică culeasă și adaptată de Justina Băluțeanu, ce a fost făcută cunoscută de interpreta Maria Lătărețu. Melodia reprezintă zona folclorică OLTENIA.
3. CIULEANDRA – Preluând melodia jocului muntenesc „Ciuleandra”, la început într-o mișcare lentă, mișcare pe care o iuțește pas cu pas, împletind-o cu strigături-comenzi, și acestea tot mai vii, Maria Tănase a creat o piesă de foarte mare succes.
Ciuleandra este cunoscută îndeosebi ca dans şi melodie cu ritm progresiv accelerat, specifice Munteniei, Este un dans de origine străveche ce era închinat cultului solar și practicat într-un ritual geto-dac. Practicarea lui era menită să aducă sănătate, să alunge spiritele malefice, să fertilizeze timpul și spațiul, să exprime prietenia, atașamentul și solidaritatea dintre oameni.
„Pornește ca o horă oarecare, foarte lent, foarte cumpătat. Jucătorii se adună, se îmbină, probabil după simpatii, ori la întâmplare, indiferent. Pe urmă, când se pare că oamenii s-au încins puțin, muzica prinde a se agita și a se iuți. Ritmul jocului se accelerează, firește. Jucătorii, cuprinși de după mijloc, formează un zid compact de corpuri care se mlădie, se îndoaie, se răsucește și tresaltă cum poruncesc lăutarii. Cu cât se aprind mai tare jucătorii, cu atât și muzica se ațâță, devine mai zvăpăiată, mai sălbatecă!”
Liviu Rebreanu – Ciuleandra
4. ȘAPTE VĂI ȘI-O VALE-ADÂNCĂ – e o melodie ce reprezintă zona Munteniei ce a fost lansată în anii ’50 de Maria Tănase şi a fost preluată instrumental de un artist al muzicii lăutăreşti, acordeonist şi cântăreţ, cu care aceasta colabora şi anume Fărâmiţă Lambru.
DÓDĂ, 1.(Banat, Olt.) Termen cu care se adresează cineva surorii mai mari. 2. (Moldova) Termen cu care se adresează copiii fetelor sau femeilor nemăritate. (creație expresivă proprie copiilor, la fel ca și cocă;
DAOLICĂ, vai, aoleu.
În varianta orchestrală a lui Fărâmiţă Lambru melodia a apărut pe un LP Electrecord.
5. ASEARĂ ȚI-AM LUAT BASMA – Este un cântec orășenesc de petrecere, probabil de creație lăutărească, larg răspândit de tarafurile argeșene. La începutul fiecărei „strofe melodice melodia se rărește ca să revină curând, treptat, la cursul ritmic obișnuit. Acest procedeu, destul de curent când asemenea cântece se cântă la chef, îl vom întâlni și în alte piese ritmate.
6. ASEARĂ VÂNTUL BĂTEA – Cântec transilvănean în mișcare și ritm de joc. După Harry Brauner, cântecul a fost popularizat de Maria în anul 1953. Împletind părțile cântate, oarecum cu strigături voinicești, artista a înzestrat cântecul cu un fermecător contrast
ȘTIAI CĂ?
Maria Tănase a fost o interpretă română de muzică populară, ușoară, lăutărească, romanțe și teatru de revistă. A fost supranumită Pasărea măiastră, de către Nicolae Iorga, în anul 1938.
Maria Tănase a avut un repertoriu extrem de vast ce-a cuprins cântece din toate regiunile României și din toate categoriile: doine, orații de nuntă, cântece de leagăn, de joc (hore, sârbe, învârtite, jienești), de dragoste, de petrecere, lăutărești, satirice, bocete. Până la începutul anilor 1940 repertoriul i-a fost format de Harry Brauner. O selecție de 20 de cântece din repertoriul artistei a fost publicată de Editura Muzicală în 1963 în broșura Cântecele mele – Maria Tănase.
Lansează cu mare succes cântecele Dragi mi-s cântecele mele și Aseară vântul bătea (cântec popular din Ardeal) la Concertul popoarelor organizat cu prilejul celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie din vara anului 1953, desfășurat în București. Imprimă la Electrecord patru cântece populare românești traduse și adaptate în franceză de Nicole Sachelarie, cumnata artistei: Doina de Dolj, La malédiction d’amour (Cine iubește și lasă), Danse montagnarde (Uhăi, bade), Tiens, tiens, tiens et na (Iac-așa). Acestea au fost editate iar apoi au fost incluse, împreună cu alte cântece ale artistei pe un disc editat în colaborare cu casa franceză „Le Chant du Monde”, disc distins în 1965 cu „Grand prix du disque” (Marele premiu al discului), decernat de Academia „Charles Cros” din Paris.
@Ana-Maria Rusu
Toate materiale publicate pe acest site sunt protejate de legea dreptului de autor. Este interzisă reproducerea sau publicarea sub orice formă a conținutului acestui site sau a oricărei părți a acestuia, de către orice persoană fizică sau juridică, fără acordul scris al autorului, cu sau fără specificarea sursei. Este permisă distribuirea conținutului acestui site sau a oricărei părți a acestuia, doar în scop educațional și cu specificarea sursei.